Astazi, 20 mai 2009, este ziua in care in 111 orase se impart imbratisari gratuite! Ma gandesc daca exista cineva care sa nu fi auzit pana azi despre acest proiect. Imi amintesc ca anul trecut sau acum doi ani am vazut in centrul Clujului o multime de tineri cu pancarte pe care scria free hugs, care se plimbau si ofereau imbratisari gratuite celor ce vroiau. O initiativa foarte frumoasa. Mai multe detalii gasiti aici. Prima campanie de genul a avut loc in Sydney in 2004. De acolo si denumirea initiala la noi : free hugs, care acum s-a transformat in “imbratisari gratuite”. Este practic o campanie care te indeamna “sa nu-ti ignori semenii, sa nu uiti sa fii om!”Mi-ar fi placut sa am timp azi sa ma plimb prin centru sa ii vad. Chiar sa-mi iau doza de imbratisari de la ei. Doza de care am tot mai mare nevoie in ultimul timp. Caci zilele astea nu mi-e foarte usor. Se schimba unele lucruri si nu am ce face. Sunt momente in viata cand ceea ce vrei nu coincide deloc cu ceea ce poti face. Cand in loc sa decizi cu inima, decizi cu mintea. Ideal este ca cele doua sa te conduca in aceeasi directie. Insa idealul este departe de realitatea in care traim acum. Si atunci ai de ales. Sau mai bine zis nu ai de ales si aia e problema.
Asa ca daca ma vedeti pe strada si nu am zambet in priviri ca de obicei, imbratisati-ma. La fel faceti si cu cei dragi voua. Nu mai lasati ca timpul sa treaca fara sa le spuneti cat va sunt de dragi, fara sa le oferiti cea mai calda si din suflet imbratisare. Si un zambet sincer si plin de sens poate fi de ajuns. Nu uitati ca oameni suntem toti si toti avem nevoie de tandrete, atentie, caldura, sustinere.
I-ati vazut azi pe strada? Vi s-a parut ciudat sau ati zambit nostalgic cand i-ati vazut? Poate ca acum mai mult ca niciodata avem nevoie de astfel de initiative! Incurajati-i! Imbratisati-i! Si luati-va doza de caldura si energie din imbratisarea lor!
Cei ce vor sa vada inceputurile acestui proiect de umanizare se pot delecta cu clipul de mai jos. Merita!
2 comentarii:
Draga Dia, azi iti trimit multe imbratisari, fie si numai virtual. Iar cand ne vom vedea, imi voi aminti sa le materializez :)
Asa este, uneori suntem pusi intr-o situatie aparent fara iesire, cand doar mintea detine singurul raspuns posibil (realizabil). Cred totusi ca in asemenea momente, avem tendinta sa credem ca suntem fiecare un Atlas si trebuie sa sustinem pe umeri tot globul... nu e asa, putem sa ne asumam 100% doar deciziile noastre. Alteori suntem pusi in situatia (neplacuta) de "parghie" de actiune...
C'est la vie, ma la vie c'est magnifique! :)
Multe imbratisari din nou,
*Vlad
Iti multumesc! Am noroc ca nu obisnuiesc sa fac din tantar armasar, iar daca ma cuprinde tristetea o las sa-si faca damblaua cu mine, caci stiu ca la un moment dat se satura si ma lasa in pace. :) Tristetii nu-i place sa-si faca cuib intr-un suflet optimist! Daca m-as chinui sa ies cu forta din ghearele ei i-as da nas! ;) Acum sunt mult mai ok, caci vad o multime de prieteni dragi care sunt langa mine, si numai "virtual". Inseamna mult pentru mine! >:D< Inca o data merci!
Trimiteți un comentariu